Hello!

De aseara vreau sa scriu articolul asta dar am avut o problema cu serverul proxy si am reluat acum activitatea, cu un pahar de Merlot de Recas in fata si cu "Romanii au talent" pe fundal. Ieri am fost la KFC si ma gandesc cat de bine ar fi mers vinu` asta cu ariprioarele alea picante si cu cartofii pai.

Saptamana asta a fost si un simpozion international la care am participat si astept cu nerabdare rezultatele. Tot saptamana asta am aflat si de un concurs cu premii fabuloase as zice la care am de gand sa particip... stiti voi faza cu "Yes Man", Jim Carey, Carl etc. etc.
Weekend-ul asta se dovedeste a fi unul incarcat, plin de proiecte si chestii de genul asta. Astazi am finalizat proiectul la geografie despre insula Ada-Kaleh (despre care ma bate gandul sa scriu un articol mai detaliat, locul ala era cu totul si cu totul special), am incput sa scriu la stiinte despre centralele nucleare, mai trebuie sa imi recitesc o data lectiile la istorie etc.

Per total, saptamana asta a fost una reusita, mi-au ajuns produsele de Gerovital castigate la campania de pe Trilulilu, dar am si avut o surpriza ami putin placuta. In urma cu ceva timp am participat la un Giveaway pe un blog cu produse Avon. In ce consta concursul? Trebuia sa las un comentariu pana la 31 martie la acel articol urmand ca desemnarea castigatorului sa aiba loc vineri, 1 aprilie. Am intrat vineri de cateva ori sa vad cine a castigat. Nimic. Intru sambata. Nimic. Intru si duminica seara. Nimic. A urmat scoala cu tot stresul ei si uit de giveaway. Intru joi seara si vad ca am fost declarata castigatoare, doar ca nu am raspuns pana marti seara (daca nu ma insel) si au ales alta castigatoare. Am suferit un soc. Nu ma stresez foarte mult pentru ca produsele Avon nu sunt preferatele mele si cumpar de acolo doar parfumuri in general. Ce mi se pare interesant e ca pana acum, la toate campaniile la care am castigat m-au contactat administratorii site-urilor, nu au asteptat sa ma autoinvit. Pentru ce ni se mai cer adresele de e-mail si website daca nu te contacteaza ei? PICA PARA MALAIATA IN GURA LU` MALAIATA!!!


RUSINEEEEEEEE!!!






Peace!

Alt premiu :))

In ultima vreme am observat ca e saptamana si premiul:)) Azi am aflat ca sunt una din cele 100 de castigatoare ale unui set de produse Gerovital Plant (gama noua cu floare-de-colt, fara conservanti), concursul fiind derulat pe www.trilulilu.ro pe parcursul a 4 saptamani in care ne-au fost prezentate saptamanal cele 4 episoade ale noii game.


Am mai castigat produse de Gerovital in urma campaniei derulate de www.hotcity.ro, premiul constand in Crema hidratanta, Lapte vitaminizant demachiant si Ser contur pentru ochi si buze. Premiul de pe Trilulilu consta in Crema hidratanta (wai hidratata o-i fi), Lapte vitaminizant demachiant (cred ca nu mai trebuie sa imi iau demachiant anul asta :)) ), Sampon hidratant, Minimonstre (cred ca sunt 20 de pliculete in total, cate 4 din fiecare fel), Catalogul unde sunt prezentate mai amanuntit produsele, Breloc (pe asta mi l-am dorit eu foarte mult) si un sticker pentru masina (pe care inca nu o am, dar o sa-l pastrez pentru la vara :>)


LUCKY ME!!! :))))))

Leapsa

De la Ana:D
1. Ciocolata preferată:
Milka cu capsuni si iaurt:X

2. Ce tic aveţi?
Cu Muscas Viorel in fiecare miercuri, de ce? :))
Hmmm... nu stiu... mai degraba am fixuri, dar nu le-as numi ticuri.

3. Când aţi făcut ultima dată un om de zăpadă?
In urma cu 2 ani? Nu mai stiu exact.

4. Instrumentul preferat:
Pian sau chitara :X


5. Uitaţi-vă în spate. Descrieţi ce vedeţi în maxim 15 cuvinte
O usa, o masuta pe care sta un incarcator si o vaza cu un bambus.

6. Numiţi un obiect inutil pe care nu vă înduraţi să îl aruncaţi
Sticlele de parfum cu 2-3 stropi pe fund pe care le tin "ca miroase frumos" :))

7. Copil fiind, probabil vă doreaţi să schimbaţi lumea. Ce vă împiedică acum?
Totul

8. Aţi râs azi?
Si inca cum :)) =)) De Raluca. =)) Dar Raluca nu prea a ras :(

9. E vreun tablou în cameră?
Doar harta politica a lumii cu niste abtibilduri fosforescente de la Danonino lipite pe ea =)) Ce sa fac daca imi place cum se vad noaptea? :))

10. De ce v-a fost teamă azi?
Ca nu o sa pot dormi de amiaza din cauza babei de la etaj :))

Arta a la Weweritza

Ia te uite ce de libertate!!! In fiecare zi imi permit sa postez ceva pe blog, iar azi am decis sa va arat un nou curent cultural. De fapt ce zic nou? E cel mai important curent EVER! De azi inainte intreaga lume a artei se va imparti in INAINTE DE WEWERITZA si DUPA WEWERITZA.

Prima lucrare de arta se numeste: Haute Cuisine si am realizat-o in doar cateva ore pamantesti, atat de superficiale fata de interiorul unui om chinuit de talent, un interior atemporal (ca sa intelegeti mai bine ce inseamna acest atemporal va dau un exemplu de feeling ce m-a incercat in timpul crearii acestei opere sublime: "Mai am mult?", "Ma doare spatele!!!", "Da` rau!!!", "Si mai rau!!!!!", "Imi tremura mana!!!!!!!!!!")

Si acum iata marea capodopera!


Ziceti voi ca Dali nu era copil mic pe langa mine! :>

Obsesia mea pentru Guban

Probabil ca peste 99% din cei de varsta mea nici nu au auzit de vestita fabrica de pantofi Guban din Timisoara, o fabrica ce a rezistat pe piata romaneasca inca din perioada ceausista. Intr-o periada cand intreaga piata a incaltamintelor si a marochinariei in general e acaparata de magazine cu renume mare (si calitate mica in comparatie cu cea oferita de Guban) cum ar fi Leonardo, Deichman si inca altele carora nu le stiu numele. Inca din perioada comunismului pantofii Guban au fost greu de gasit pe piata, fiind considerati pantofi de lux. Si in ziua de astazi pretul e destul de mare, dar merita si ultimul banut. Cand am fost in Drobeta anul trecut am facut prima data cunostinta cu aceasta firma. O pereche de pantofi negri mi-a atras atentia din prima, clasicul modelului si al culorii se imbina perfect cu o nota de modernitate data de cataramele incustate cu pietre. Nu am putut face sa nu mi-i iau, desi am dat pe ei in jur de 200 lei. Prima data cand i-am purtat am fost putin cam sceptica datorita toculuui de vreo 8 cm pentru ca trebuia sa stau cu ei in picioare toata ziua. Nu pot sa cred cat sunt de comozi. De obicei tot timpul incaltarile noi ma jeneaza, nu si Guban. Am ramas impresionata de calitatea lor.


Cand am mers in Timisoara am vrut neaparat sa trec pe la Guban, dar fiind luna februarie nu am gasit prea multe sandale, mai mult pantofi. Acum, datorita libertatii in care traiesc de cand am ispravit toate olimipadele imi permit sa ma uit si la altceva pe net, nu doar la articole numite "Tezele din aprilie", "Pactul Briand-Kellogg" sau "Planul Marshall". Si ce crezi ca am gasit? Noul site Guban. Am vazut o pereche de sandale SUPERBEEE!!! La fel e si aici: modelul este clasic, dar nuanta le face sa para mereu in tendinte. Ai jos link sa le admiri si tu. Nu doar sandalele mi-au atras privirea, ci si o pereche de pantofi si o pereche de botine.

Sandale Guban
Pantofi Guban
Botine Guban

Freedom

Tocmai a trecut prima furtuna din 2011, primele fulgere si primele tunete, galagioase de parca ar fi adunat in ele toata mania si toata furia de la ultima furtuna din 2010. Dupa o zi destul de frumoasa si calduroasa, cu putin vant, cerul s-a intunecat si nu mult a durat pana la primele tunete. Intre timp, papagalii Biancai s-au culcat crezand ca e noapte :)) Eu am dat vina pe schimbarea orei, cine stie cu cate ore inainte se da ceasul la papagali?

Astazi a fost prima zi de weekend libera, fara teme, fara carti pe masa, fara grija ca nu voi termina la timp referatul sau nu voi apuca sa citesc. Si totusi simt in sufelt un gol pentru ca rutina aceea avea sa ma duca departe, dar nu a fost sa fie. Nu pot sa zic ca nu sunt dezamagita, ca nu imi pare rau pentru ca as minti. Mi-as fi dorit foarte mult sa ajung la faza nationala a olimpiadei de istorie pentru ca atunci as fi simtit cu adevarat ca ma pot autodepasi, ca desi la prima experienta de acest fel, sunt capabila sa fac fata unei concurente acerbe si sa nu dezamagesc pe nimeni. De de-o parte ma simt eliberata de o greutate imensa, am scapat de munca cu fruntea sus, pe locul al III-lea din tot judetul, dar proba de baraj de joi m-a aruncat direct in butoiul cu melancolie. Imi facusem sperante ca poate-poate mai am o sansa cat de mica sa trec si de hopul asta, dar mai bine nu se organiza nimic, eram mai impacata cu mine insami daca il alegea pe adversar din start, daca tot asta era telul lor. Simt ca mi s-a luat din fata o oportunitate semnificativa, ca desi toata lumea se plange ca elevii din ziua de azi nu mai invata nimic, nici macar cei care da dovada de seriozitate si staruinta in munca nu sunt apreciati, se zgarcesc la acordarea unui blestemat de loc la o olimpiada, care oricum e plina de interese.

Stand acasa...

Saptamana asta iarasi am avut onoarea de a sta in plus doua zile acasa: miercuri si 1/2 din ziua de joi. Motivul a fost proba de baraj la olimpiada de istorie din cauza ca au fost doi elevi cu nota 9 si a trebuit sa mai dam o proba de departajare. Sunt constienta ca era favorizat din start pentru ca era din Eminescu, dar poate ca si stia mai multe decat mine pentru ca pun pariu ca inainte de olimpiada din 19 martie statuse mai mult de o saptamana acasa ca sa isi invete, nu ca mine... Eu trebuia ca martea de dinainte de olimpiada sa ma duc la scoala si sa invat luceferi, ca aia e prioritatea mea in viata, sa invat "Luceafarul", de parca nu as mai fi putut trai daca nu invatam atunci. Cata lipsa de intelegere! Pun pariu ca, daca nu imi pierdeam timpul aiurea zilele alea cu tocitul unor strofe idioate acum nu mai era nicio departajare ca luam cel putin 9,10. Asta este... nu mai dezgrop mortii.

In zilele astea cat am stat acasa am putut dormi ceva mai mult, si asta s-a vazut azi de dimineata si in cursul zilei, la scoala, ma luptam cu somnul mai ceva ca "albii" si "rosii" la revolutia bolsevica din 1917. Dar am ajuns la concluzia ca e mai bine la scoala pentru ca acasa suna interfonul sau soneria de cel putin 2 ori pe zi:| Miercuri stiam sigur ca de dimineata trebuie sa vina Bia pe la mine cu niste carti din care sa invat, dar dupa aceea aud din nou interfonul. Am crezut ca e din nou Bia, ca o fi uitat ceva. Pana am ajuns eu, deja nu mai suna si, stand la parter, m-am dus langa geam sa aud cine e ca deja suna la alt apartament. Cand colo, o tipa cica sa ii deschida ca trebuie sa citeasca contorul de apa din scara. Am uitat sa precizez ca in timpul in care sunase la mine eu invatam. Mi-a picat fooooooaaaaarte bineeeee! Ma pun sa invat din nou, nu dupa mult timp suna iarasi la cineva la usa. De-a dracului nici nu am deschis. Dupa un timp aflu ca fusese postasul.
Joi, la fel. Cand imi citeam vine o tanti ca sa citeasca contoarele de apa din casa. OMG! Cand sa scrie si sa se care odata sa imi pot citi in continuare ii suna telefonul. Cred ca a vorbit cu aia mai bine de 3 minute pana i-a explicat ca la scara aia citeste ea deja si sa mearga ea altundeva. Pe la 12:30 am inceput sa ma pregatesc sa merg inspre inspectorat unde se desfasura proba cand, ghiciti ce se intampla! Exaaact! Suna soneria. Foarte insistent, fug io la usa sa vad cine e: baba care citeste contoarele de caldura (puii mei cate contoare!!!) Cand am vazut-o nu i-am deschis. Daca mai trebuia sa vina si aia prin casa, cu siguranta nu mai ajungeam ieri la proba.


In concluzie, sa stau acasa imi provoaca nervi mai ales cand stiu ca ma deranjeaza cineva cand sunt concentrata pe altceva.

NaturaShop

Ai un blog? Vrei un cupon de 100 Lei? Afla cum poti castiga pe Blogul NaturaShop.



Uite un loc unde poti regasi produse naturale, pe care platesti calitatea, nu firma si numele cu sonoritate mondiala.

Multumesc NaturaShop pentru comentariul din postul anterior!:D